office-2016-key  | office-2016-keys  | office-2016-product-key  | office-2016-product-keys  | office-2016-activation-key  | windows-7-product-key  | windows-7-key  | windows-7-key  | windows-7-keys  | windows-7-product-key  | windows-7-ultimate  | windows-7-ultimate-sp1  | windows-7-professional  | windows-7-home-premium  | cheap-windows-7-keys  | windows-7-key-sale  | windows-7-iso  | windows-7-activation-key  | windows-7-download  | windows-7-os-download  | windows-7-key  | windows-7-keys  | windows-7-product-key  | windows-7-ultimate  | windows-7-ultimate-sp1  | windows-7-professional  | windows-7-home-premium  | cheap-windows-7-keys  | windows-7-key-sale  | windows-7-iso  | windows-7-activation-key  | windows-7-download  | windows-7-os-download  | office-2016-key  | office-2016-keys  | office-2016-product-key  | office-2016-product-keys  | office-2016-activation-key  | office-2013-key  | office-2013-keys  | office-2013-product-key  | office-2013-product-keys  | office-2013-activation-key  | office-2010-key  | office-2010-keys  | office-2010-product-key  | office-2010-product-keys  | office-2010-activation-key  | office-2007-key  | office-2007-keys  | office-2007-product-key  | office-2007-product-keys  | office-2007-activation-key  | windows-7-product-key  | windows-7-key  | windows-xp-key  | windows-xp-SP3  | Windows-XP-Home-Edition-SP3  | windows-7-ultimate  | windows-7-ultimate-sp1  | windows-7-professional  | windows-7-home-premium  | cheap-windows-7-keys  | windows-7-key-sale  | windows-7-iso  | windows-7-activation-key  | windows-7-download  | windows-7-os-download  | windows-xp-key  | windows-xp-SP3  | Windows-XP-Home-Edition-SP3  | windows-7-ultimate  | windows-7-ultimate-sp1  | windows-7-professional  | windows-7-home-premium  | cheap-windows-7-keys  | windows-7-key-sale  | windows-7-iso  | windows-7-activation-key  | windows-7-download  | windows-7-os-download  | office-2007-key  | office-2007-keys  | office-2007-product-key  | office-2007-product-keys  | office-2007-activation-key  | office-2007-key  | office-2007-keys  | office-2007-product-key  | office-2007-product-keys  | office-2007-activation-key  |
Meloterapia

Scris de admin
26 Jul 2012 15:03

În epocile străvechi, toate activităţile cotidiene sau evenimentele cu o oarecare importanţă erau acompaniate de o anumită muzică. Muzica era considerată atunci – ca şi acum – o necesitate şi o activitate vitală, intim legată de cuvânt şi apărută nu ca o artă de agrement, ci fiind considerată ca fiind indispensabilă societăţii, reclamând o participare activă din partea tuturor membrilor respectivei comunităţi. Din cele mai vechi timpuri omul a folosit incantaţiile magice, acestea reprezentând prototipul artei muzicale. De la practicile de magie, omul a trecut la credinţa religioasă şi la cultele organizate, şi de-abia foarte târziu a ajuns la  sentimentul direct al muzicii, strâns legat de civilizaţie şi de spiritul uman.

De mii de ani, muzica – arta sunetelor – constituie obiectul discuţiilor şi consideraţiilor izvorâte din variatele domenii ale gândirii, fiind una din componentele de seamă ale culturii umane.

 

Prin termeni şi sensuri proprii, fiecare domeniu a căutat să ajungă la precizarea şi formularea scopului, mijloacelor  şi chiar  a esenţei acestei arte.

Estetica tratează muzica drept artă a exprimării frumosului prin mijlocirea sunetelor, a reflectării şi reprezentării vieţii afective (spirituale) prin imagini sonore, punându-ne astfel în contact cu legile cele mai generale ace acestei arte.

Frumosul în artă, susţine estetica, este un adevăr universal pe care-l afirmă şi spre care tind oamenii din toate timpurile şi de pretutindeni.

Filosofia vede în arta muzicală un sistem aparte de gândire, o gândire generată de subtilitatea şi profunzimea  exprimării pe calea sunetelor.

De altfel, orice act autentic de creaţie este, prin definiţie, un act de introspecţie, gândire şi exprimare a unor simţiri şi trăiri similare celor mai stricte şi pure manifestări filosofice.

Matematica şi logica ne trimit la principiile de ordine,simetrie şi proporţie ce dirijează şi caracterizează operele muzicale de artă, făcând apel la cunoaşterea raţional-intelectuală a acestora.

Tot astfel, sociologia, istoria artelor, etnografia, psihologia, pedagogia – precum şi alte domenii ale gândirii umaniste – fac adesea referiri la valoarea educativă şi documentară a muzicii, la sensurile ei etice şi sociale, la capacitatea sa de a influenţa omul şi societatea tuturor timpurilor.

Numeroase sunt., de asemenea, consideraţiile venite direct din sfera gândirii muzicale (muzicologiei), toate convergând spre ideea centrală că această artă reuşeşte să  zugrăvească, prin imagini de mare sensibilitate, forţă şi pătrundere artistică, lumea complexă a trăirilor şi stărilor sufleteşti pe care le încearcă fiinţa umană.

Arta muzicală constituie, aşadar, o valoare cultural-spirituală, un limbaj şi un mijloc universal de exprimare, de care se serveşte din timpuri preistorice  întreaga omenire; iar dacă o privim prin prisma intensităţii emoţiilor pe care le încearcă interpreţii de seamă şi diverşii ei creatori – de la cei anonimi ai cântului popular până la genialii reprezentanţi ai creaţiei culte – muzica este arta de a trăi şi exprima prin mijlocirea sunetelor.

Dezvoltând continuu elementele sale de expresie, muzica a ajuns  la gradul de înaltă manifestare  a simţirii şi gândirii umane, a cărei capacitate de reflectare, de oglindire a vieţii afective a înrâurit nespus de mult omenirea, contribuind – împreună cu celelalte domenii ale culturii – la cunoaşterea şi transformarea omului şi a lumii înconjurătoare.

 

INFLUENŢA MUZICII ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

 

 

Beethoven spunea că muzica este mijlocitoarea dintre viaţa simţurilor şi viaţa spiritului. Aceste cuvinte, care au  rămas peste ani, au fost astăzi demonstrate inclusiv la nivel ştiinţific.  Medicina este o disciplină a cunoaşterii şi influenţării omului atât sub aspect organic, cât şi psihic. Adevărata medicină tr4ebuie să fie o ştiinţă integrală a omului, să ia în consideraţie individul în totalitatea acestuia. Ea se adresează pacientului în realitatea sa, devenind prin aceasta o medicină a persoanei.

Muzica se adresează şi ea fiinţei, într-un mod nemijlocit, spre deosebire de celelalte arte care vorbesc prin intermediul formelor. Lumea sunetelor posedă o inteligibilitate imediată, căci elementele care o compun pot produce stări variate, trecând prin melancolie şi ajungând până la fericire. Kazserling vorbea despre „caracterul muzicoid al vieţii”; „orice viaţă, fie ea individuală sau colectivă, îşi găseşte imaginea exactă în muzică”.

Muzica îşi datorează influenţa nu numai faptului că realizează, ca şu celelalte arte, o apropiere estetică a realităţii, o dezvăluire a sensului aspiraţiilor umane, ci şi faptului că „fiecare imprimă portativului ei un înţeles personal, izvorât din trăirea proprie” (L.Leonov). Muzica produce  la fervenţii ei practicanţi bucurie, destindere, împlinire, consolare; dar, în multe cazuri, metode pedagogice superficiale sau abuzul unei muzici dezechilibrate pot determina efecte defavorabile şi tind să discrediteze prestigiul multimilenar al acestei arte.

Actualmente, în cadrul educaţiei estetice prin artă, un întreg curent tinde să considere muzica drept un factor important al echilibrării şi înnobilării personalităţii umane, nu numai pentru că  ea dă un impuls favorabil trezirii facultăţilor creatoare, dar şi pentru că ea poate tonifica cea mai mare parte a calităţilor umane.

Această integrare a muzicii în viaţa umană ridică totuşi unele probleme subtile, din care multe sunt încă de rezolvat. 

Medicina caută să cunoască mecanismele influenţei muzicii asupra organismului, să vadă reflectarea  structurii personalităţii normale şi patologice în percepţia, creaţia şi execuţia muzicală, să cerceteze limbajul muzical şi alterările sale patologice etc. Pe de altă parte, medicina solicită ajutorul muzicii fie pentru  educaţie, mai ales sub aspect pedagogic, de formare, fie pentru a trata anumite tulburări, ceea ce se numeşte muzicoterapie sau meloterapie.

 

Auzul, deşi este unul din simţurile cele mai diferenţiate, apărut filogenetic după tact, miros, gust şi văz, nu explică marea influenţă pe care muzica o are şi asupra unor animale atât de diferite pe scara zoologică: şerpi, şobolani, lei, tigri etc. În acelaşi timp, facultatea creatoare umană, în ordinea obişnuită a apariţiei, este pentru muzică, apoi pentru arte plastice, poezie, invenţie mecanică şi, în  fine, imaginaţie ştiinţifică.

Muzica are puterea incomparabilă de a influenţa complexul organic  în funcţie de modificările pe care le determină în cenestezia noastră, având în acelaşi timp o putere de difuziune în întregul organism.

 Într-adevăr, elementul sonor poate duce la veritabile „frisonări” pe care le simţim la auzul anumitor note, până la acel istupedio gaudio, supersenzaţie, cenestezie, fenomen de răsunet fiziologic ce interesează deodată mai multe registre ale simţirii şi care, datorită studiilor lui Pavlov, a putut fi explicat prin iradierea procesului de excitaţie în domeniul mai multor analizatori.

 

Principalele influenţe biologice, de natură directă, ale muzicii asupra organismului uman sunt următoarele:

      • muzica exercită o influenţă asupra circulaţiei sanguine – vasoconstricţie periferică şi vasodilataţie centrală;
      • presiunea sanguină se ridică sau, invers, coboară, în cele mai multe cazuri;
      • modificările presiunii arteriale sunt în raport cu înălţimea, intensitatea şi timbrul sunetelor;
      • influenţează ritmul respirator, în conformitate cu ritmul muzical respectiv;
      • influenţează activitatea tubului digestiv, accelerând sau încetinind, după caz, procesul de metabolizare / catabolizare a hranei;
      • acţionează asupra nervului pneumogastric, care reprezintă un element important al inervaţiei viscerale şi în special cardiorespiratorii;

Diagnosticul

 

Termenul de muzicodiagnostic are o importanţă pe care trebuie să o subliniem în mod deosebit, deoarece nu se aseamănă nicidecum cu diagnosticul clasic.

În primul rând, orice terapeut care urmăreşte conduita pacientului în cursul audierii muzicii (muzicoterapie receptivă) sau al manipulării instrumentelor muzicale (muzicoterapie activă) notează acele elemente de comportament capabile să-i ofere indicii diagnostice:

      • reţinere
      • timiditate
      • curiozitate
      • ticuri

Analiza răspunsurilor legate de conţinutul mesajului muzical relevă o serie de elemente capabile să incite terapeutul la o serie de lămuriri suplimentare  - cu sau fără de care el poate să instituie o psihoterapie mult mai adecvată posibilităţilor psihologice ale pacientului.

Diagnosticul poate reprezenta scopul în sine al utilizării muzicii la pacienţii ce urmează a fi supuşi unei alte forme de psihoterapie. Convorbirea cu un astfel de pacient după audierea unor piese muzicale sau după ce a folosit după bunul plac bateria de instrumente muzicale – reprezintă o bogată sursă de informaţii diagnostice privind originea unor tulburări afective sau a unor conflicte sau preocupări actuale.

Prin urmare, pornind de la ideea, emisă pentru prima dată de J. Verdeau Pailles, că răspunsurile subiecţilor legate de muzica ascultată de aceştia sunt analoge celor din cadrul testului Rorschach (la care stimulul era reprezentat de petele de cerneală alb-negru sau colorate),orice psihoterapeut, chiar fără o pregătire de muzicoterapeut, poate utiliza muzica drept factor inductor al unor reacţii psihologice din partea pacientului  cu relevanţă psihodiagnostică.

 

Indicaţii ale muzicoterapiei

 Vom menţiona în continuare indicaţiile muzicoterapiei într-o categorie iniţială a indicaţiilor simptomatice:

1.  Dureri acute sau cronice

2. Înlăturarea stării de oboseală (fiziologică sau patologică)

3. Inducerea somnului

4.  Anxietatea

5. Obsesiile şi fobiile

6. Stările de excitaţie şi iritabilitate nervoasă

7. Stările depresive

8. Tulburările de comunicare

9. Handicapul fizic de tip senzorial10. Tulburările motorii

11.  Inhibiţia psihomotorie

12. Ameliorarea handicapului psihic la copii